Sindromul Zollinger-Ellison

Informatii generale despre sindromul Zollinger-Ellison

Sindromul Zollinger-Ellison este o afectiune complexa care este caracterizata prin faptul ca se dezvolta una sau mai multe tumori in duoden - care este prima parte a intestinului subtire, sau in pancreas. Acest tip de tumori, care sunt cunoscute in general sub denumirea de gastrinomi, contin o mare cantitate de gastrina, un hormon care determina stomacul sa produca o cantitate ridicata de acid. O cantitate mai mare de acid poate duce la aparitia si dezvoltarea ulcerului peptic. Ulcerele care caracterizeaza aceasta tulburare sunt destul de diferite de celelalte tipuri de ulcer, prin faptul ca ele apar intr-un numar foarte mare, prin faptul ca afecteaza parti neobisnuite ale intestinului sau ale stomacului si prin faptul ca sunt extrem de rezistente la medicamente. In plus, in cele mai multe cazuri, aceste ulcere reapar dupa terminarea tratamentului.

Poate singura partea buna in ceea ce priveste sindromul Zollinger-Ellison este faptul ca vorbim de o afectiune rara, care afecteaza doar aproximativ o persoana la un milion; aceasta afectiune poate afecta persoane de orice varsta, dar rapoartele arata ca este mai comuna in cazul persoanelor in varsta. Tratamentul pentru aceasta afectiune consta de obicei in administrarea anumitor medicamente pentru a imbunatati starea pacientului si pentru a vindeca pe cat posibil ulcerul; cu toate acestea, in cazurile mai grave, medicul poate alege sa efectueze si o interventie chirurgicala pentru a elimina tumorile. Cauza exacta a aparitiei sindromului Zollinger-Ellison este deocamdata necunoscuta, dar semnele si simptomele care caracterizeaza aceasta boala sunt usor de identificat. Tumorile care apar pot fi uneori chiar si maligne (canceroase).

Simptomele sindromului Zollinger-Ellison

In unele dintre cazurile grave, tumorile care caracterizeaza aceasta afectiune pot afecta chiar si alte organe, in afara de pancreas si de duoden. Unele tumori multiple pot afecta glandele paratiroide sau glandele pituitare, ceea ce face ca boala sa fie mult mai grava si mai greu de tratat. Semnele si simptomele care apar in cazul sindromului Zollinger-Ellison difera foarte mult, in functie de organul pe care acesta il afecteaza si de modul in care evolueaza tumorile. Cu toate acesta, exista cateva semne si simptome comune pe care pacientul le poate simti: diaree, stari de voma, stari de greata, discomfort in partea superioara a abdomenului, dureri ale abdomenului superior, senzatii de arsuri in abdomenul superior, pierdere in greutate si sangerari ale tractului digestiv. La inceput, aceste semne si simptome pot fi confundate cu cele care apar in cazul unui ulcer obisnuit, dar, in timp, ele devin din ce in ce mai grave. Un alt lucru care diferentiaza simptomele care caracterizeaza aceasta boala de cele care apar in cazul unui alt tip de ulcer, este faptul ca acestea sunt persistente si nu dispar, nici macar temporar.

Daca observati aparitia unuia sau a mai multor semne si simptome dintre cele prezentate mai sus, ar trebui sa consultati un doctor cat mai curand posibil, in scopul de a obtine un diagnostic sigur si pentru a afla daca suferiti sau nu de Sindromul Zollinger-Ellison. Ar trebui sa nu incepeti sa luati medicamente inainte sa consultati un doctor, deoarece acestea pot doar sa inrautateasca conditia dumneavoastra medicala; in plus, medicamentele pot uneori sa mascheze simptomele, in timp ce boala continua sa evolueze.

Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison

In scopul de a obtine toate informatiile de care are nevoie pentru a stabili un diagnostic sigur, medicul dumneavoastra va va pune probabil unele intrebari despre istoricul medical si starea dumneavoastra generala de sanatate. In plus, el va avea nevoie de o descriere completa si exacta a semnelor si simptomelor pe care dumneavoastra le experimentati. In afara de aceste informatii, doctorul dumneavoastra va va recomanda probabil sa faceti unul sau mai multe din testele urmatoare: un test al sangelui, o endoscopie gastro-intestinala si o ecografie endoscopica. Testul de sange poate furniza informatii legate de nivelul gastrinelor din organism; un nivel ridicat al acestora putand indica prezenta unei tumori in duoden sau in pancreas. Endoscopia gastro-intestinala consta in inserarea prin gat a unui tub flexibil si subtire, in stomac si duoden; in acest fel, doctorul poate colecta o mica mostra de tesut cu scopul de a o analiza si de a detecta posibila prezenta a unei tumori. Alte teste care pot fi efectuate cu scopul de a determina daca o persoana sufera sau nu de sindromul Zollinger-Ellison, sunt urmatoarele: o scanare nucleara, o ecografie, o imagistica cu vibratii magnetice sau o tomografie computerizata.

Dupa ce doctorii obtin toate informatiile si stabilesc diagnosticul, ei vor alege cea mai buna cale de tratare a sindromului Zollinger-Ellison. Tratamentul este administrat in primul rand cu scopul de a elimina tumorile si apoi cu scopul de a trata ulcerele. Procedura de tratarea a tumorilor care apar in cazul sindromului Zollinger-Ellison consta intr-o interventie chirurgicala, efectuata cu scopul de a indeparta tumorile. Aceasta interventia este una dintre cele riscante deoarece tumorile sunt extrem de mici si sunt greu de localizat. Daca doctorul considera ca interventia chirurgicala cu scopul de a indeparta tumorile mici e prea riscanta, el poate recomanda una din urmatoarele interventii: o embolizare (care consta in intreruperea fluxului sanguin catre tumoare), distrugerea acesteia prin undele radio (care consta in folosirea caldurii in scopul de a distruge celulele canceroase), o extirpare partiala (care consta in indepartarea pe cat posibil a tumorii), unele medicamente preparate injectabile care au scopul de a ameliora simptomele sau chimioterapia, in ideea de a reduce cresterea tumorii.

Dupa ce tratamentul impotriva tumorii a fost administrat, doctorul va incepe sa trateze ulcerele care caracterizeaza Sindromul Zollinger-Ellison. Cea mai intalnita cale de tratare a productiei de acid in exces este administrarea de anumite medicamente. Cele mai eficiente medicamente pentru aceasta sunt inhibitorii pompei de protoni, care se dovedesc a fi folositori in cele mai multe dintre cazuri. Blocantii de acid pot fi folositi de asemenea cu scopul de a reduce cantitatea de acid care este eliberata in tractul digestiv. In cazul unui ulcer mai periculos, doctorul poate recomanda o interventie chirurgicala cu scopul de a stopa sangerarea, de a inchide o posibila perforatie facuta de ulcer in duoden sau in stomac sau de a usura o obstructie care a fost provocata de ulcer. Cel mai important lucru in cazul celor ce sufera de sindromul Zollinger-Ellison il reprezinta modul in care acestia isi vor schimba stilul de viata dupa terminarea tratamentului.