Venografia

Venografia

O venografie (sau, dupa cum mai este cunoscuta in termeni medicali, o flebografie sau o flebografie de contrast ascendent) este o metoda invaziva de imagistica prin intermediul radiografiei, si ea permite observarea vizuala si analizarea structurii venelor din piciorul pacientului. De obicei, aceasta procedura este precedata de administrarea unui agent de contrast in sangele pacientului. Agentul de contrast este injectat intr-o vena din piciorul individului.

Scopul principal al unei venografii este diagnosticarea sau verificarea unei tromboze (o afectiune medicala caracterizata de formarea unui cheag de sange intr-o vena din piciorul pacientului), si aceasta procedura asigura o rata de succes de aproape 100% in identificarea oricaror cheaguri de sange prezente in vasele de sange de la nivelul piciorului. Daca aceasta afectiune ramane nedetectata sau netratata, ea poate deveni cauza unor complicatii grave precum embolismul pulmonar care se poate dovedi fatal pentru pacient. Totusi, este demn de mentionat faptul ca precizia acestui test este redusa atunci cand se investigheaza portiuni ale piciorului aflate sub nivelul genunchiului.

Aceasta procedura de imagistica poate fi deasemeni utilizata pentru a determina prezenta cheagurilor de sange, a obstructiilor venoase si a anomaliillor structurale ale venelor sau pentru a evalua probleme congenitale ale venelor; deasemeni, imaginile rezultate pot fi examinate intr-o incercare de a identifica o vena potrivita pentru intrebuintare in timpul operatiilor de grefare pentru bypass arterial sau pentru a observa functionarea valvelor din venele membrelor inferioare ale pacientului.

Venografiile nu sunt utilizate in general datorita costului lor ridicat, a durerii suferite de catre pacient precum si datorita riscului ridicat de aparitie a complicatiilor si datorita dozei considerabile de radiatie utilizata. Aceasta procedura poate fi aplicata numai intr-un spital sau o clinica echipate corespunzator pentru efectuarea unor studii radiologice, si operatiunea trebuie sa fie condusa de catre un medic specializat. Procedura dureaza in general intre 30 si 45 de minute.

Aceasta procedura nu este recomandata in cazul pacientilor care sufera de boli de rinichi. Din aceasta cauza, indivizii care sufera de astfel de probleme de sanatate ar trebui sa se consulte cu medicul lor personal pentru a afla mai multe informatii legate de procedurile alternative aflate la dispozitia lor.

Descrierea venografiei

Este necesar ca pacientul sa urmeze un regim strict si sa consume doar lichide limpezi cu cel putin patru ore inainte de inceperea procedurii de venografie. Totusi, in cazul urgentelor, acest lucru nu este posibil si astfel procedura poate fi dusa la indeplinire chiar si in situatii in care pacientul a mancat. Deasemeni, pacientul ar trebui sa isi informeze medicul in legatura cu alergiile de care sufera, iar anumite teste pot fi facute pentru a determina daca pacientul este alergic la substantele de contrast. Este posibil ca pacientului sa ii fie administrat un sedativ pentru a il / o ajuta sa se relaxeze.

Procedura de venografie are loc in timp ce pacientul este intins pe masa de radiografii. Inainte de a introduce cateterul, zona de insertie este rasa si curatata. Daca este cazul, medicul sau asistentul administreaza o doza de anestezic local pentru a amorti pielea din jurul zonei de insertie. Apoi, un ac este introdus intr-o vena, creand astfel un punct de intreare pentru cateter. Acul este scos, si specialistul introduce cateterul (un tub lung, subtire si flexibil) in vena si incepe sa injecteze incet lichidul de contrast. In timpul acestei faze a procedurii, pacientul poate simti o senzatie de inundare si de caldura in zona de administrare, care se intinde in restul corpului.

O banda stransa este legata in jurul gleznei pacientului pentru a permite umplerea venei cu agent de contrast (sau in unele cazuri, extremitatile inferioare pot fi ridicate). Pacientul trebuie sa tina piciorul nemiscat de-a lungul intregii proceduri. Medicul supraveghetor utilizeaza un flouroscop pentru a observa vena si miscarile agentului de contrast, in acelasi timp prelevand o serie de radiografii ale piciorului. Odata ce observatiile au fost incheiate, agentul de contrast este indepartat din vena prin injectarea unui fluid, si cateterul este scos. Medicul poate aplica un bandaje peste locul de insertie.

Dupa efectuarea venografiei, pacientul trebuie sa consume cantitati suplimentare de lichide, atat pentru a asigura eliminarea totala a agentului de contrast din corpul sau si pentru a preveni deshidratarea care ar putea sa apara ca un rezultat al folosirii substantelor de contrast. In cazul aparitiei unor simptome nesteptate, se recomanda cu tarie ca pacientul sa informeze imediat medicul supraveghetor.

Medicamente asociate cu venografia

Procedura de venografie se bazeaza pe utilizarea substantelor de contrast pentru obtinerea unor imagini precise ale sistemului venelor membrului inferior. In prezent, substanta cea mai des folosita este Ioversol, un compus bazat pe Iod cu un mare grad de retentie a razelor X. Din aceasta cauza, injectarea de Ioversol sau a oricarui alt compus de contrast bazat pe iod va cauza venele sa apara clar conturate in radiografii. Agentii de contrast sunt administrati pacientului doar intr-un spital sau intr-o clinica, sub stricta supraveghere a unui medic specializat. Agentul de contrast este administrat intravenos in timpul procedurii de imagistica.

Ca si oricare alt compus bazat pe iod, si Ioversol poate cauza deshidratarea pacientului - aceasta este o afectiune grava care poate avea un puternic efect asupra functiilor renale ale pacientului, si poate avea consecinte grave pe termen lung asupra starii generale de sanatate a individului. Pentru a preveni aparitia aceastei complicatii, pacientul trebuie sa consume cantitati suplimentare de lichide atat inainte cat si dupa procedura de venografie. Avand in vedere gravitatea acestei complicatii, acest aspect al ingrijirii pacientului nu trebuie neglijat niciodata.

Agentii de contrast bazati pe iod pot fi folositi in siguranta si nu provoaca nici un fel de efecte secundare inafara de senzatia de caldura care se extinde dupa injectarea substantei in vena. Totusi, in situatii rare, pacientul poate suferi un numar de efecte secundare neobisnuite. Cand aceastea apar, efectele adverse sunt trecatoare si usoare - dureri de cap, slabiciune a muschilor, greata sau respiratie suieratoare - insa sunt unele situatii in care efecte secundare mai grave pot sa apara. Au fost semnalate cazuri in care pacientul suferea convulsii, reactii alergice, reactii dermatologice si sangerari usoare cu formare rapida a vanatailor. Pentru a minimiza efectele reactiilor adverse, este recomandat cu tarie sa contactati medicul specialist imediat ce observati simptome neobisnuite, neasteptate si nedorite in timpul sau dupa ce a fost efectuata venografia.