Uveita

Informatii generale despre uveita

Uveita este o inflamare a uveei pacientului, care este stratul vascular al ochiului (se stie ca ochiul este inconjurat pe o parte de retina si pe cealalta parte de albul ochiului, deasemeni cunoscut sub numele de sclera). Acest strat se extinde spre partea din fata a ochiului, ajungand la iris, la coroida si la corpul ciliar. Cea mai des intalnita forma a acestei afectiuni este caracterizata ca o inflamare a irisului pacientului, cunoscuta sub numele de irita. Uveita este o afectiune medicala care de obicei afecteaza indivizi cu varsta cuprinsa intre douazeci si cincizeci de ani, si daca nu este tratata la timp poate duce la pierderea permanenta a vederii. Aceasta complicatie poate fi prevenita si evitata prin consultarea medicului oftalmolog in stadiile initiale ale bolii, cand apar primele simptome.

De obicei, cauza acestei afectiuni este greu de descoperit, si ea poate fi asociata cu boli autoimune precum artrita reumatoida sau spondilita anchilozanta, boli inflamatorii precum boala lui Crohn sau colita ulcerativa, cu infectiile precum sifilisul, toxoplasmoza sau tuberculoza, cu ranile la ochi sau cu anumite tipuri de cancer, precum limfoma, care pot cauza complicatii legate de vederea pacientului. Aceasta boala (uveita) poate fi impartita in anterioara, intermediata, posterioara si panuveitica. Cea mai des intalnita forma a bolii este cea anterioara care apare ca un episod singular si care poate fi vindecata cu ingrijiri adecvate. Primele semne ale formei anterioare pot sa includa inrosirea ochiului, injectarea conjunctivei, durere, slabirea vederii, dilatarea vaselor ciliare, prezenta celulelor si a inflamatiilor in camera anterioara, si a precipitatului keratic pe partea posterioara a corneei.

Simptomele uveitei

Uveita poate sa apara ca o inflamatie a uveei, dar exista cazuri in care ea poate sa apara ca o complicatie cauzata de alte afectiuni sistemice care pot sa includa epiteliopatia acuta posterioara multifocala placoida pigmentala, spondilita anchilozanta, boala lui Behcet, boala cronica granulomatoasa, retinocoroidopatia Birdshot, bruceloza, herpes simplex si asa mai departe. Exista deasemeni cazuri in care boala poate sa apara datorita unori sindromuri care sunt afectiuni oftalmologice care pot sa afecteze atat partea anterioara cat si cea posterioara a uveei. Bolile care afecteaza partea anterioara pot sa includa corpuri straine intraoculare, xantogranuloma juvenila, leucemia, melanoma maligna, retinoblastoma si detasarea retinala; bolile care afecteaza partea posterioara pot include limfoma, melanoma maligna, scleroza multipla, sarcoma celulelor reticulare, retinita pigmentoasa si retinoblastomul. Cel mai des intalnite simptome cauzate de catre uveita sunt inrosirea ochilor, incetosarea vederii, sensibilitatea la lumina (afectiune cunoscuta sub numele de fotofobie), prezenta unor portiuni intunecate, plutind in cadrul campului vizual, si durere oculara. In majoritatea cazurilor, daca afectiunea nu este tratata in mod adecvat sau deloc, ea poate provoca aparitia unor complicatii grave care includ o crestere anormala a presiunii intraoculare, deteriorarea nervului optic, tulburarea lentilei sau a corneei, formarea de tesut cicatrizat in interiorul ochiului, probleme de retina, cum ar fi prezenta fluidului in retina sau detasarea retinala si pierderea vederii.

Tratamentul uveitei

In majoritatea cazurilor, daca tratamentul este aplicat in fazele initiale ale acestei afectiuni (uveita), sansele de vindecare sunt foarte mari, insa daca tratamentul nu este aplicat corect sau daca nu este aplicat deloc, este posibila aparitia unor complicatii grave precum cataracta, glaucomul, keratopatii, edeme retinale si pierderea permanenta a vederii. Eficienta tratamentului depinde de tipul, durata si gravitatea afectiunii, precum si de felul in care uveita reaspunde la tratament. Exista cazuri in care tratamentul poate fi deasemeni influentat si de catre alte boli. Cand pacientul incepe sa prezinte primele simptome ale acestei afectiuni, trebuie sa ia legatura cu un medica oftalmolog pentru a se supune unui examen oftalmologic complet si sa raspunda la toate intrebarile legate de simptomele observate precum si de istoricul medical. Daca medicul constata ca afectiunea este cauzata de prezenta unei alte boli, el poate solicita efectuarea unui examen fiziologic complet, precum si a unui set de teste speciale de laborator. Din aceasta cauza, diagnosticarea exacta a acestui tip de afectiune este foarte dificila; totusi, majoritatea medicilor fac tot ce pot pentru a afla daca afectiunea are cauze infectioase sau daca a aparut ca urmare a unei alte boli.

In majoritatea cazurilor, daca uveita este cauzata de catre o alta afectiune, scopul tratamentului este sa vindece acea boala. In general, tratamentul este axat pe reducerea inflamatiei in ochiul pacientului. Cele mai des utilizate metode de tratament pentru vindecarea acestei afectiuni includ utilizarea medicamentelor anti-inflamatorii, a antibioticelor si a antiviralelor, a medicamentelor imunosupresive si a celor citotoxice, precum si chirurgia. De cele mai multe ori, medicii prescriu corticosteroizi pe post de medicamente anti-inflamatoare, si acestea pot fi administrate sub forma de picaturi pentru ochi. Medicamentele pot fi deasemeni administrate pe cale orala sau sub forma de injectie. Daca acesta afectiune este cauzata de catre o infectie, medicamentele antibiotice si antivirale pot sa o tina sub control, iar pentru a obtine cele mai bune rezultate ele pot fi administrate impreuna cu medicamente anti-inflamatoare. Medicamentele citotoxice si cele imunosupresive pot fi administrate daca afectiunea nu raspunde la tratamentul cu corticosteroizi sau daca ea avanseaza suficient pentru a ameninta vederea pacientului.

Procedura chirurgicala cea mai des utilizata pentru tratarea uveitei este vitrectomia, care consta din extirparea tesutului moale din ochiul pacientului (tesutul respectiv este cunoscut sub denumirea de corp vitros). Aceasta procedura poate fi folosita si pentru diagnosticarea bolii. In majoritatea cazurilor, durata bolii depinde direct si de partea ochiului care a fost de aceasta boala (partea anterioara sau cea posterioara a uveei). Daca tratamentul pentru tipul anterior al bolii a fost aplicat corect si la timp, el poate vindeca boala in cel putin doua-trei saptamani. Pe partea cealalta, vindecarea tipului posterior al bolii poate dura timp de luni sau chiar ani intregi, si boala poate sa afecteze vederea pacientului in mod permanent. Uveita este o boala care poate sa reapara, si daca nu este tratata ea poate cauza anumite complicatii, cum ar fi o crestere anormala a presiunii intraoculare, probleme retinale (precum detasarea retinala) si, in cazuri grave, pierderea vederii.