Trombocitopenia idiopatica

Informatii generale despre trombocitopenia idiopatica

Trombocitopenia este denumirea medicala a unei afectiuni cunoscuta si sub numele, mai scurt, de trombopenie. Majoritatea oamenilor de stiinta din domeniul medical o definesc ca fiind prezenta anormala a unui numar foarte redus de trombocite in sange. Numarul de trombocite in cazul unui pacient sanatos variaza de la 150.000 la 450.000 de trombocite per microlitru. O deviatie a numarului de trombocite din sange nu inseamna neaparat ca persoana respectiva sufera de o anumita afectiune. Un alt lucru care trebuie luat in considerare este faptul ca numarul de trombocite dintr-o proba de sange descreste foarte repede in timp; din aceasta cauza, examinarea respectivei probe de sange poate indica un numar foarte scazut de trombocite, ca urmare a perioadei de timp dintre recoltarea si analiza sangelui.

Prezenta acestei tulburari de natura hematologica, trombocitopenia idiopatica, se manifesta prin aparitia unor tulburari (dificultati) de coagulare a sangelui. Trombocitele sunt celule sanguine incolore care joaca un rol semnificativ in procesul normal de coagulare a unui vas de sange lezat. Drept urmare, persoanele care sufera de aceasta tulburare medicala prezinta hemoragii de lunga durata in cazul in care sunt ranite. Mai mult, aceste persoane se invinetesc foarte repede si foarte usor. Hemoragiile nazale si gingivale sunt des intalnite, iar sangerarea se opereste mai greu in acest caz.

Cauzele care duc la aparitie trombocitopeniei sunt diverse. In anumite cazuri, medicii nu pot identifica adevarata cauza clinica responsabila cu reducerea drastica a numarului de trombocite in sangele respectivului pacient. In aceste situatii, se considera ca pacientul sufera de o forma idiopatica a bolii, trombocitopenia idiopatica, altfel spus, trombocitopenia fara cauze sau origini cunoscute.

Simptomele trombocitopeniei idiopatice

In majoritatea cazurilor, nivelul foarte scazut de trombocite in sange nu presupune nici un fel de manifestari clinice – aceasta afectiune este, de regula, asimptomatica. De asemenea, in marea majoritate a cazurilor, pacientul descopera ca sufera de aceasta tulburare hematologica cu ocazia efectuarii unei examinari medicale de rutina. Analizele medicale prin care se poate identifica prezenta trombocitopeniei idiopatice includ, printre altele, analiza completa a sangelui (sau hemoleucograma completa). In anumite cazuri clinice, pacientii diagnosticati cu aceasta conditie medicala (fie trombocitopenie idiopatica, fie trombocitopenie cu cauze cunoscute) au acuzat hemoragii gingivale, epistaxis, purpura (localizata, in special, pe antebratele pacientului), producerea rapida a sangerarii si a echimozelor, etc.

In cazul in care pacientul este suspect de trombocitopenie idiopatica, medicul sau de familie trebuie sa afle cat de multe informatii posibil cu privire la istoricul medical al pacientului in cauza. Medicul va mai solicita si efectuarea unor investigatii clinice pentru a stabili daca si celelalte componente ale sangelui sunt afectate (mai exact globulele rosii si globulele albe). Simptomele pe care le-am prezentat in acest paragraf sunt doar orientative; aceasta afectiune poate duce si la aparitia altor simptome si manifestari. Din aceasta cauza, este recomandat sa consultati medicul dumneavoastra curant de indata ce banuiti ca suferiti de aceasta boala sau de orice alt tip de afectiune. Doar un medic specialist va poate oferi toate informatiile medicale de care aveti nevoie.

Tratamentul trombocitopeniei idiopatice

In majoritatea cazurilor, diagnosticul corect al acestei tulburari hematologice se stabileste dupa ce medicul dumneavoastra a eliminat deja ipoteza altor afectiuni care se manifesta, de asemenea, prin scaderea numarului de trombocite si/sau hemoragii de durata sau frecventa anormala. Pacientul va fi supus unor investigatii medicale amanuntite pentru ca medicul sa poate evalua starea de sanatate a persoanei respective.

Un pacient diagnosticat cu aceasta tulburare hematologica, cunoscuta si sub numele de trombocitopenie idiopatica, nu necesita, in mod obisnuit, aplicarea unei metode terapeutice specifice, deoarece starea de sanatate a pacientului se amelioreaza, de obicei, in urmatoarele luni (cel mult 6 luni). Nici cazurile cronice de trombocitopenie idiopatica nu necesita un tratament specific. Cu toate acestea, pacientul diagnosticat cu aceasta tulburare hematologica trebuie tinut sub observatia medicului. Acest lucru presupune efectuarea unor analize de sange regulate, in special analize cu rol de evaluare a nivelului trombocitelor in sange. In cazul identificarii unor probleme sau modificari ale starii de sanatate a pacientului, medicul trebuie sa intreprinda toate demersurile necesare.

In cazurile foarte grave de trombocitopenie idiopatica, trebuie luata in considerare urmarea unei terapii medicamentoase. In anumite situatii, pacientul diagnosticat cu aceasta afectiune va trebui sa se supuna unei interventii chirurgicale cu scopul de remitere a semnelor si simptomatologiei. Orice tratament care are la baza medicamentele inhibitoare ale functiei trombocitelor (de exemplu Aspirina, Ibuprofen, Warfarin, etc) trebuie intrerupt de indata.

Cea mai frecvent utilizata terapie medicamentoasa in cazul persoanelor diagnosticate cu aceasta tulburare hematologica (fie trombocitopenie idiopatica, fie trombocitopenie cu cauze cunoscute) are la baza administrarea medicamentelor corticosteroide (dintre care cel mai des prescris este Prednisonul). Aceste terapii medicamentoase se pot dovedi utile in cresterea nivelului de trombocite (rezultat obtinut prin inhibarea activitatii sitemului imunitar al organismului). In majoritatea cazurilor, durata acestui tratament nu depaseste 6 saptamani, timp in care numarul de trombocite din sangele pacientului ajunge la un nivel normal. Dupa otinerea rezultatului asteptat, pacientul va trebui sa continue administrarea unor doze mai mici de medicamente corticosteroide pentru a se obtine reducerea treptata a dozei zilnice. In alte cazuri, pacientilor diagnosticati cu aceasta conditie medicala idiopatica li s-a prescris un tratament cu imunoglobulina administrata intravenos (IV). Trebuie luat in considerare faptul ca acest tratament este utilizabil doar in situatii de urgenta; are rezultate foarte bune, actioneaza rapid, dar efectele nu dureaza decat o perioada scurta de timp (doar cateva saptamani). In cazul in care pacientul nu raspunde conform asteptarilor la terapia medicamentoasa care i-a fost prescrisa, se poate opta pentru efectuarea unei interventii chirurgicale, numita splenectomie. Prin scoaterea splinei pacientului, procesul de distrugere a trombocitelor este diminuat.