Sindromul Cushing

Informatii generale despre sindromul Cushing

Nivelul inalt de cortizol din sange cauzeaza o disfunctie endocrina denumita sindromul Cushing. Prima persoana care a descoperit aceasta afectiune a fost un endocrinolog, chirurg si medic american pe numele sau Harvey Cushing, in 1923. Sindromul Cushing este cunoscut ca fiind foarte intalnit in cazul cailor si a cainilor. Ceea ce caracterizeaza aceasta afectiune este depunerea neobisnuita de grasime. Sindromul Cushing este de asemenea cunoscut si sub denumirile de hiperadrenocorticism sau hipercortisolism. Exista multe cauze responsabile pentru aparitia acestei afectiuni: neoplazia (hiperplazia adrenala primara), folosirea steriozilor orali pentru o perioada prelungita de timp (iatrogenic), boala Cushing (adenom pituitar primar) si productia ectopica de ACTH din celulele mici ale cancerului la plaman. Intr-un organism sanatos, normal, in care sistemul endocrin functioneaza natural, o data ce ACTH-ul este elibeart de glanda pituitara, cortizolul este de asemenea eliberat de glanda adrenala (suprarenala) care este situata deasupra rinichiului, drept un raspuns fata de secretia primului hormon. Sindromul Cushing este diferit si nu trebuie sa fie confundat cu boala Cushing. Diferenta dintre aceste doua afectiuni medicale consta in ceea ce determina nivelele de cortizol crescute. Toti pacientii trebuie sa fie constienti de faptul ca in timp ce boala Cushing se refera la o tumora localizata in glanda pituitara care favorizeaza eliberarea anormala a unei cantitati excesive de cortizol (acest fapt se intampla in acelasi timp cu eliberarea unei mari cantitati de ACTH), cand vorbim despre sindrom, nivelurile de ACTH nu au un raspuns negativ ca urmare a cresterii nivelurilor de cortizol. Sunt foarte rare cazurile in care corpul este responsabil de producerea unei cantitati prea mari de cortizol.

Simptomele sindromului Cushing

Cortizolul in exces conduce deseori la aparitia catorva dintre semnele de marca ale acestei afectiuni cum ar fi o fata rotuda (asa numita “fata in forma de luna plina”), o umflatura (cucui) grasa localizata intre umeri sau prezenta unor puncte intinse, rosiatice (roz) pe piele. Pacientul poate sa prezinte de asemenea subtierea oaselor, hipo sau hipertensiune si, cateodata, diabet. Principalul semn al sindromului Cushing ramane cresterea rapida in greutate, in special in ceea ce priveste sanii, fata, soldurile, picioarele, sezutul, umerii, bratele si trunchiul, cu obezitate centrala (evitarea membrelor). Alte simptome si semne sunt: subtierea pielii ca rezultat al luarii in greutate ce intinde pielea si determina hemoragii, dilatarile capilarelor (telangiectazia), cresterea parului pe fata dupa un model masculin (hirutism), transpiratia in exces, hipertensiunea persistenta sau lipodistrofia (pernitele de grasime care se dezvolta pe ceafa si dau denumirea de ceafa de bizon). Poate de asemenea sa apara rezistenta la Insulina mai ales in cazul productiei ectopice de ACTH, ceea ce duce la concetratii mari de zahar in sange (hiperglicemie) ce poate determina diabetul zaharat. O cantitate excesiva de cortizol poate de asemenea sa aiba efecte asupra sistemului endocrin, provocand insomnie, amenoreee, scaderea libidoului, infertilitate si impotenta. Pacientii care sufera de sindromul Cushing pot sa acuze in mod frecvent si unele probleme psihologice. Acestea includ in general euforia, anxietatea, psihoza sau depresia. In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata, puteti aparea unele complicatii cum ar fi anumite boli de inima care prezinta un risc ridicat de mortalitate.

Tratamentul sindromului Cushing

In cazul in care urmati un tratament bazat pe corticosteroizi pentru a trata afectiunile inflamatorii ale intestinului, artrita sau astmul de exemplu si prezentati oricare dintre simptomele pe care le-am descris mai sus, ar trebui sa apelati la un doctor pentru o consultatie de urgenta. In plus, chiar daca nu luati acest tip de medicamente, din momentul in care observati ca dezvoltati simptomele specifice pentru sindromul Cushing pe care le-am listat mai sus, ar trebui sa mergeti la medicul dumneavostra cat de repede puteti. Este foarte important sa descoperiti aceasta boala in timp util deoarece, daca aceasta se agraveaza poate conduce la moartea persoanei afectate. In cazul in care medicul dumneavoastra considera ca suferiti de aceasta afectiune va poate trimite la un specialist in disfunctii endocrine, in acest caz un endocrinolog. Acesta va sti ce tip de teste trebuie sa faceti pentru a va diagnostica starea medicala fara nici un dubiu (sindromul Cushing). In primul rand, ar trebui verificat numarul de celule albe pentru a vedea daca se potriveste cu nivelurile normale. Apoi, ar trebui verificat nivelul de potasiu deoarece pacientii care sufera de aceasta afectiune medicala ar putea avea niveluri de potasiu scazute. Un nivel ridicat de zahar in sange este o stare care poate de asemenea sa fie declansata de aceasta problema medicala. Nivelurile ridicate de cortizol sunt determinate cu ajutorul unor teste de laborator, de exemplu testele de sange, saliva si urina si testul de supresie la dexametazona. S-ar putea sa fie nevoie de cateva teste aditionale pentru a determina cauza exacta a afectiunii, inclusiv un MRI abdominal si cranial, scanarea CT a creierului si un test ACTH. Sindromul Cushing poate fi foarte dificil de diagnosticat deoarece poate fi usor de confundat cu alte afectiuni care prezinta manifestari similare.

Aceste teste trebuie facute rapid deoarece cu cat doctorul stabileste mai repede diagnosticul exact si incepe terapia adecvata, cu atat exista mai multe sanse pentru o recuperare completa. In cazul pacientilor care sufera de aceasta boala exista riscul aparitiei unor complicatii cum ar fi infectiile grave, hipertensiunea, fracturile care sunt cauzate de osteoporoza, diabetul, pietrele la rinichi sau marirea tumorii pituitare. Odata ce doctorul poate incepe aplicarea tratamentului, principalul sau scop este de a readuce productia de cortizol a organismului la normal. Insa acest tratament depinde in mare parte de cauza care a determinat sindromul Cushing. De exemplu, in cazul in care cauza este administrarea unui tratament cu steroizi, atunci dozajul trebuie sa scada incet, sub supravegherea unui medic si doar daca boala pentru care se administreaza acest tratament permite acest lucru. Atunci cand o tumora adrenala este responsabila pentru dezvoltarea acestei afectiuni, se impune o interventie chirurgicala. Insa chiar si daca aceasta nu este eficienta, totusi eliberarea excesiva de cortizol poate sa fie blocata cu ajutorul anumitor medicamente. In cazul in care sindromul Cushing este cauzat de o tumora care produce si elibereaza ACTH sau de o tumora a glandei pituitare, doctorul va interveni chirurgical pentru a indeparta respectiva tumora. De obicei, dupa indepartarea glandei pituitare, terapia cu radiatii constituie o optiune viabila.