Depresia

Informatii generale despre depresie

O bine cunoscuta tulburare psihica care este definita de o descrestere constanta a dispozitiei si a interesului in activitatile regulate dar si de o capacitate diminuata de a simti placere este depresia clinica (intalnita si sub numele de boala depresiva majora). Cu toate ca termenul este folosit de obicei pentru a descrie o dispozitie in descrestere trecatoare, atunci cand o persoana “este deprimata”, este vorba totusi de o afectiune foarte serioasa. Multe persoane simt ca nu au destul de multa energie. De altfel, acestor persoane le este imposibil sa se concentreze. Alte persoane sunt iritate in majoritatea timpului fara nici un motiv. Persoanele afectate afirma ca depresia este ca o cortina neagra de disperare care a coborat peste vietile lor. Simptomele sunt experimentate diferit de catre fiecare persoana in parte. Totusi, in cazul in care va simtiti "trist" pentru mai mult de doua-trei saptamani si daca aceste sentimente incep sa interfereze cu viata zilnica, este posibil sa suferiti de depresie clinica. Majoritatea persoanelor care sufera de aceasta afectiune nu cer niciodata ajutorul nimanui. Cea mai rea parte a acestui fapt este ca un mare procentaj dintre aceste persoane ar reactiona la tratament daca ar fi supusi unor terapii adecvate. Cererea tratamentului pentru aceasta afectiune medicala este esentiala deoarece depresia interfereaza cu viata dumneavoastra, cu munca dumneavoastra si in special cu propria familie. Depresia este o afectiune care poate fi tratata, in ciuda conceptiilor unor persoane care connsidera ca aceasta stare nu se va schimba niciodata. Vincent van Gogh a pictat mai multe lucrari care simbolizeaza neputinta si disperarea resimtite intr-o astfel de stare. Van Gogh a suferit de aceasta afectiune si intr-un final s-a sinucis din aceasta cauza.

Simptomele depresiei

Depresia clinica constituie o boala critica care afecteaza dispozitia, gandurile si corpul. Nu poate fi schimbata pur si simplu prin vointa sau dorinta. Este vorba despre o afectiune care scade capacitatatile pacientului si care ii afecteaza negativ munca, viata scolara sau familiala, obiceiurile alimentare si / sau de somn, starea generala de sanatate si capacitatea de a se bucura de viata ca alte persoane. Aceasta boala poate prezenta o diversitate de simptome, dar aproape toti pacientii resimt o schimbare serioasa de dispozitie, un sentiment acut de tristete si o pierdere observabila de placere sau de interes in ceea ce priveste activitatile favorite. Alte simptome includ: o dispozitie anxioasa sau trista continua, o pierdere sau castigare neobisnuita de greutate sau de apetit, tulburari de somn cum ar fi dormitul prea mult, insomnia sau trezitul de dimineata, pesimismul si sentimentul de neajutorare si parerea de sine proasta combinate cu vina fara rost, irascibilitatea sau nelinistea, o dificultate in concentrare, gandire, amintire sau luare de decizii, tentativele de suicid sau doar gandurile legate de sinucidere si de moarte, simptomele fizice neincetate care nu reactioneaza la tratament (cum ar fi durerile acute, tulburarile de digestie, durerile de cap, energia scazuta, extenuarea si starea apatica si pierdere interesului in activitatile preferate, inclusiv in ceea ce priveste sexul). Nu toti pacientii vor prezenta fiecare simptom care a fost prezentat mai sus si deasemenea severitatea acestora poate varia de la o persoana la alta. Totusi, simptomele trebuie sa fie prezente pentru mai mult de doua saptamani inainte ca o persoana sa fie considerata un pacient potential (cu exceptia persoanelor care prezinta ganduri sau tentative de sinucidere). Diagnosticarea copiilor cu depresie clinica este mult mai dificila decat diagnosticarea adultilor deoarece aceste simptome in cazul copiilor sunt in mod constant catalogate drept toane frecvente ale copilariei. Diagnosticul este pus cu dificultate deoarece copiii pot sa manifeste si alte simptome atipice in functie de situatie.

Tratamentul depresiei

Depresia clinica este tratata in mare parte cu antidepresive, psihoterapie sau cu cele doua modalitati folosite simultan. Tratamentul variaza de la un caz clinic la un altul, in functie de combinatia unica de factori psihologici, biologici, sociali si de sanatate a pacientului si, de asemenea, de gravitatea conditiei fiecaruia. Pe langa prihoterapie, medicatie si terapie electroconvulsiva (care sunt tratamentele conventionale), au aparut recent si noi metode profilactice, imbunatatite (cum ar fi schimbarile stilului de viata, auto-ajutorarea si stimularea nervoasa). Terapia cu medicamente este folosita in cazul pecientilor care sufera de depresie severa sau moderata si implica administrarea de medicamente antidepresive. Medicametele de baza folosite in cazul unor astfel de pacienti (care declanseaza mai putine efecte secundare decat vechii inhibitori de monoamina oxidaza (IMAO)) sunt inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cum ar fi Citalopram (Celexa), Paroxetina (Paxilul), Fluoxetina (Prozacul) si Sertralina (Zoloft).

Cu toate acestea, inhibitori de monoamina oxidaza raman inca cea mai buna alegere de medicatie pentru unii pacienti. Totusi, aceste persoane ar trebui sa renunte la unele alimente si, de asemenea, la medicamentele decongestante deoarece trebuie sa reduca sansele unei crize hipertensive. Un antidepresiv atipic numit Bupropion care are acelasi efect ca un inhibitor de recapatare a norepinefrinei si dopaminei, este cunoscut ca fiind eficient in tratarea depresiei fara sa declanseze nici o disfunctie sexuala sau orice alte efecte secundare sexuale, in special fara sa cauzeze luarea in greutate. O alta optiune terapeutica, psihoterapia, prezinta un numar mare de tratamente care sunt foarte bune in ceea ce priveste tratarea depresiei. Aceste tratamente pot sa fie aplicate fie in cadrul unui grup, fie individual. Psihoterapia poate sa fie facuta de multi medici specialisti, cum ar fi psihologii, psihiatrii, asistentele de la psihiatrie sau asistentii sociali clinici. Terapia cognitiva (cunoscuta de asemenea sub denumirea de terapie comportamentala cognitiva – TCC) este cel mai studiat gen de psihoterapie care constituie o optiune viabila pentru aceste situatii. Multe incercari clinice arata ca terapia cognitiva este cel putin la fel de eficienta ca orice medicatie antidepresiva deoarece poate ajuta chiar si pacientii care sufera de cele mai grave forme de depresie. In timp ce mecanismul exact de transformare in terapia comportamentala cognitiva se afla intr-o continua modificare deoarece noi si noi recomandari vin de la cercetatorii din intreaga lume, se crede ca in general aceasta terapie functioneaza prin indoctrinarea pacientilor de a invata unele competente comportamentale si cognitive pe care trebuie apoi sa le aplice singuri.

Exista un mare numar de alte psihoterapii pentru aceasta afectiune. Marturii ale terapiei comportamentale (stimulare comportamentala folosita in tratamentul depresiei) si ale terapiei interpersonale sunt de asemenea foarte populare. O a treia optiune consta in terapia electroconvulsiva (TEC), cunoscuta de asemenea si drept electrosocuri sau tratamentul cu electrosocuri. In cadrul acestei proceduri terapeutice sunt utilizate electosocuri scurte de curent controlat de energie electrica (0.9 amperi) aplicati cutiei craniene pentru a determina atacuri scurte si artificiale in timp ce pacientul este sub anestezie generala. Desi electosocurile directe care au fost aplicate timp de mai multi ani, in ziua de azi majoritatea tarilor permie aplicarea electrosocurilor doar sub anestezie. Intr-un regim normal de tratament o persoana primeste trei tratamente pe saptamana pe o perioada de trei sau patru saptamani. In unele cazuri apare necesitatea de a repeta sesiunile de tratament. Efectele secundare frecvente includ dezorientarea, pierderea memoriei pe termen scurt si durerile de cap. Alte metode de tratament care nu sunt atat de mult folosite includ: terapia cu lumina (care implica expunerea pacientului la o lumina puternica ce provine in majoritatea cazurilor de la un bec fluorescent, in special dimineata), acupunctura (si desi efectul placebo nu este exclus complet, aceasta metoda a dat totusi rezultate foarte bune), efectuarea de exercitii (pacientii care fac cel putin treizeci de minute de exercitii de trei ori pe saptamana detin o incidenta mai mica de a reveni la aceasta afectiune), hipnoterapia, meditatia, stimularea adanca a creierului, stimularea nervului vag (nervul cranian), stimularea transcraniala magnetica si stimularea craniala prin electroterapie, suplimentele naturiste si metodele arhaice cum ar fi terapia de soc cu Insulina.