Eczema

Informatii generale despre eczema

Eczema este un fel de inflamatie sau de dermatita a starturilor superioare ale epidermei. Este vorba de o forma de boala de piele care poate sa actioneze asupra fiecarui grup de varsta. Aproximativ 20% dintre copiii din Marea Britanie si 8,3% dintre adultii din aceeasi tara sufera de aceasta afectiune. Gravitatea bolii poate varia intre formele usoare in care dermul este fierbinte, uscat si prezinta o senzatie de mancarime si formele mai degraba serioase in care dermul poate sa arate ca si cum ar fi jupuit sau crapat si cand pot de asemenea sa apara si sangerarile. Fara a trece cu vederea faptul ca este posibil ca uneori sa para respingatoare, eczema nu este totusi transmisibila. Desi pielea va fi in mod constant vulnerabila la eruptii si va necesita ingrijiri suplimentare, inflamatia poate fi atenuata prin aplicarea unui tratament corespunzator. Termenul este in general acordat unei sfere largi de afectiuni de durata ale pielii. Acestea implica ariditatea si eczemele pielii care recidiveaza in mod repetat. Categorizarea afectiunilor principale care duc la aceasta boala a fost facuta in dezordine si un numar de denumiri diferite au fost folosite pentru a desemna acelasi tip de afectiune. O anumita forma de dermatita poate fi conturata prin intermediul localizarii sale (de exemplu dermatita picioarelor), prin complexitatea acesteia (de exemplu dermatita discoida) sau prin cauzele posibile care au generat-o (de exemplu dermatita varicoasa). AEAIC (Academia europeana de alergologie si imunologie clinica) a lansat in 2001 un document de prezentare care a adus suficienta lumina asupra terminologiei dermatitei atopice, alergice de contact. Cea nealergica nu este afectata de eczema. Categorizarea este realizata in functie de frecventa fiecarui tip de dermatita in parte. Cele mai frecvente tipuri sunt: dermatita atopica, dermatita de contact (alergica si iritanta), eczema atopica si dermatita seboreica.

Simptomele eczemei

Eczema (dermatita) prezinta unele din urmatoarele simptome: senzatia de mancarime, inrosirea, uscaciunea, aparitia edemelor pe piele, aparitia de cruste si basici, descuamarea, mustirea, fisurarea sau sangerarea. Pot sa apara zone (arii) in care piele este decolorata, in special in cazul unor rani vindecate care nu au lasat cicatrici. Diagnosticul se diferentiaza de obicei in functie de modul in care arata si in functie de cat de serioase sunt leziunile, de aria in care acestea sunt localizate (pe piept, pe fata sau pe alte zone ale pielii) si pe sensibilitatea lor. Pentru a evalua gravitatea acestei probleme medicale, se foloseste in general un sistem de notare (cum ar fi SCORAD [SCORing Atopic Dermatitis] pentru notarea dermatitei atopice). Inainte de a pune un diagnostic, este foarte posibil ca medicul specialist sa ia in considerare din cauza marii varietati de motive pentru care dermatita apare, modul de viata si obiceiurile alimentare, istoricul familiei, predispozitiile la alergii, folosirea oricarui medicament, utilizarea oricaror materiale sau orice vulnarabilitate chimica de la lucru sau de acasa. Pentru a fi sigur ca eczema este cauzata de un fel de alergen, doctorul trebuie sa faca unele analize de sange pentru a verifica nivelul de anticorpi si cantitatea tipurilor specifice de celule. In cazul in care pacientul sufera de acesta boala, sangele poate sa releve o eozinofilie sau un nivel mare de anticorpi IgE. Anumite teste de sange care se efectueaza in mod curent sunt testele PRIST (Paper Radioimmunosorbent Test in limba engleza) si RAST (Radioallergosorbent Test in limba engleza). O alta analiza care poate fi facuta in cazul acestei afectiuni este testul plasturelui pe piele in care pacientului i se pun pe rani cativa plasturi adezivi pentru a le acoperi. Un plasture aditional este aplicat ca o simpla masura de control. In unele ocazii, testul poate include o biopsie a pielii (procedura in cadrul careia se ia o proba de piele infectata, care este ulterior trimisa pentru o examinare microscopica la laborator).

Tratamentul eczemei

Eczema este o boala care poate fi prevenita daca sunt urmate cateva simple precautii. Pentru a evita agravarea cazurilor existe si pentru a reduce sansele aparitiei unei astfel de afectiuni in cazul unei persoane sanatoase fiecare din noi ar trebuie sa reduca nivelul de stres, sa mentina pielea umeda tot timpul, sa evite alimentele care pot sa determine orice fel de eruptii, sapunurile sau materialele abrazive (lana), solventii sau detergentii, supraincalzirea sau transpirarea, alternarile bruste de umiditate sau temperatura si elementele alergice de mediu cum ar fi blana animalelor, polenul sau moliile. In tratarea acestei afectiuni, cea mai mare importanta este acordata evitarii scarpinatului. Deoarece aria care este afectata de eczema prezinta in general senzatia de mancarime si este uscata, este recomandat ca aceasta sa fie acoperita cu diverse creme si lotiuni care au capacitatea de a mentine dermul hidratat. Aceste tratamente medicale sunt de obicei foarte eficiente atunci cand sunt folosite imediat dupa ce s-a facut o baie (daca este posibil, in primele trei minute dupa ce iesiti din cada) pentru a mentine umiditatea care este data de baie. Pentru a calma senzatia de mancarime se recomanda aplicarea compreselor reci pe zona care prezinta senzatia de mancarime. In cazul in care boala nu cedeaza si continua sa se agraveze sau daca starea nu se amelioreaza adecvat, pacientul ar trebui sa ia in considerare un alt tratament, ceea ce ar putea sa impuna folosirea cremelor cu corticosteroizi sau / si a alifiilor care trateaza infectia.

O alta optiune in afara de corticosteroizii care pot fi eliberati fara reteta consta intr-un remediu mult mai puternic: o reteta de unguente si creme ce contin corticosteroizi si care sunt eficiente chiar daca au unele efecte secundare minore. Pentru a preveni efectele secundare neplacute (cum ar fi subtierea pielii), doctorul poate limita durata aplicarii tratamentului si a zonelor in care aceste creme pot fi aplicate. Pentru recidivele mai grave doctorul poate scrie o reteta pentru corticosteroizii orali. Trebuie sa stiti ca printre efectele secundare se numara si posibilitatea aparitiei unor recidive, in special in momentul in care tratamentul este oprit (de aceea acest remediu nu este indicat pentru tratamentul pe termen lung). Sfatul principal care trebuie acordat persoanele care sufera de eczema este sa nu permita detergentilor de orice fel sa intre in contact cu pielea afectata. Pacientii care sufera de dermatita ar trebui sa reduca pruritul folosind lotiuni tonice atunci cand apa nu este suficienta pentru a curata murdaria de pe piele. Cu toate acestea, detergentii sunt prea omiprezenti in mediul de astazi in articole cum ar fi prosoapele de hartie, astfel incat este nevoie de tipuri speciale de sapun pentru a-i indeparta de pe derm. In timp ce s-a observat ca dermatita poate uneori sa constituie un fel de raspuns alergic la excrementele moliilor din praful din casa, cu doar una din douazeci de persoane prezentand anticorpi fata de molii, cel mai important rol al sau este dat de viitoarele coroborari. Medicamentele pentru calmarea senzatiei de mancarime cum ar fi antihistaminele pot reduce mancarimea in momentul aparitiei unei (noi) eczeme. Capsaicinul folosit pe piele reactioneaza ca un contra-iritant. Alti agenti care actioneaza pe segmentul de transmisia nervoasa, cum ar fi mentolul, relaxeaza semnalele de mancarime ale corpului, contribuind la calmarea acestora. Cercetarile recente sustin ca Dibucaina si Naloxonul hidroclorid inhiba ciclul de mancarime. De asemenea, eczema este adeseori tratata cu glucocorticoizi prescrisi (steroizi corticosteroizi), creme, lotiuni sau unguente, imunomodulatori topici cum ar fi Pimecrolimusul (in variantele sale Elidel si Douglan), Tacrolimusul (Protopicul), antibioticele, imunosupresivele si terapia cu lumina.