Anticholinergic Sindromul

Sindromul Anticholinergic - Informaţii generale

Sindromul Anticholinergic - Simptome

Primul lucru pe care medicii ar trebui să facă în momentul în care o persoană este suspectată de a suferi de la Anticholinergic Sindromul este de a determina cu exactitate care au fost substanţele ingerate, cantitatea şi durata de ingerare, precum şi de co-ingestants şi motivele pentru care consuma astfel de produse. Apoi, pacienţii ar trebui să ofere tuturor medicilor de informaţii cu privire la istoricul medical al familiei lor, de medicamente au luat recent (atat cele prescrise de un medic, precum şi cele în care a luat individual, inclusiv pe bază de plante sau alte produse naturale), ca multe din acestea pot duce la extra toxicitate. Pacienţii descriu de obicei, simptomele acestei boli, în felul următor: "uscat ca un os, ca o sfeclă roşie, ca un orb bat, fierbinte ca un iepure şi nebun de legat."

Putem deduce apoi că principalele simptome sunt pierderea de cazare, piele uscată, uscată mucoase, febră şi a schimbat starea mentală. Mai multe manifestări de Anticholinergic Sindromul sunt reprezentate de o scădere a şedinţei, sinusoidal tahicardie, retenţie urinară, tremulousness, hipertensiune arterială şi tulburări funcţionale. De suferinzi de centrale de dezvoltare a acestei boli sunt, probabil, de asemenea, la experienţa dezorientare, Ataxia, confuzie, pierderea memoriei, psihoză, halucinaţii, delir agitat, insuficienţă respiratorie, comă şi chiar colaps cardiovascular. febră, cel mai frecvent simptom al acestei boli, este caracterizat de o creştere a temperaturii corpului care depăşeşte nivelul normal şi de variaţie normală. În contrast, într-un număr mic de cazuri, pacienţii pot suferi de hipertermie, ceea ce duce la imposibilitatea de a-şi pierde caldura.

Sindromul Anticholinergic - Tratamentul

Atunci când o persoană este suspect de care suferă de sindromul Anticholinergic, primul lucru care trebuie făcut este să-l transport la cel mai apropiat spital sau orice alt fel de centru medical pe care-l poate oferi primul ajutor. Primele proceduri ar trebui să se concentreze asupra aparatului respirator, circulator şi neurologice sisteme. Pacientului de stare ar trebui să fie permanent monitorizată pentru semnele vitale şi, în cazul în care există semne de tulburări mintale, el trebuie să fie administrată de tiamină şi naloxonă. În cazul în care un atac de apoplexie este necesar, utilizaţi benzodiazepine. În ceea ce priveşte stabilirea de pre-spital, utilizarea physostigmine este absolut inadmisibil şi aşa este administrarea de ipecac sirop şi cărbune activ; deşi, acestea sunt sugerate în cazul în care acesta este de aşteptat o lungă de transport la spital. Odată ce a ajuns la spital, pacienţii diagnosticaţi cu Anticholinergic Sindromul trebuie să beneficieze de evaluare şi de stabilizare şi, după sosirea în ED, acestea trebuie să fie asigurată în mod adecvat căilor respiratorii, iar medicii ar trebui să verificaţi permanent de respiraţie.

Nu poate să apară o insuficienţă în ceea ce priveşte respiraţiei şi, dacă se întâmplă acest lucru, medicii ar trebui să ofere oxigen. În continuare, în scopul de a controla evolutia a Anticholinergic Sindromul, specialiştii trebuie să iniţieze şi puls cardiac oximetry şi fundurile circulaţie, precum şi examinarea sufferer a organismului. După ED Rezultatele sunt disponibile, în cazul în care pacientul suferă de sinusoidal tahicardie el nu are nevoie de un tratament special, dar el ar trebui să primească suplimente de bicarbonat de sodiu în cazul în care este diagnosticat cu QRS prelungire. Urmatorul test ar trebui să fie un test de sânge pentru a măsura nivelul de glucoză. Pe de altă parte, în cazul în care pacienţii sunt suspecte de a fi nici un fel de trauma sau sunt agitat, s-ar putea ajuta dacă cineva vorbeşte cu ei şi îi asigurăm că totul va fi bine. În cazul în care motivul pentru care este în curs de dezvoltare Anticholinergic Sindromul ingestie apoi un GI decontaminare este vitală după stabilizarea iniţială. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţi, o doză unică de ipecac sirop este suficient pentru a activa cărbune şi este cel mai bun pentru a fi administrata de nazale-tub gastric sau prin gura. Aceasta este o procedura recomandată chiar şi în cazul în care suferă prezent o perioadă lungă de timp după post-ingestie. În ceea ce privesc anticholinergic substanţe, aceste implica cantităţi mari de distribuţie de aceea nu sunt recomandate, de cele mai multe ori, acestea sunt considerate total ineficient metode de tratament. Pentru pacienţii care suferă GI de decontaminare, precum şi pentru cei care au experienta halucinaţii, de susţinere grija este prescris. Ei reacţionează foarte bine în cazul în care acestea primesc permanent reasigurare. Mai mult decât atât, pentru cei care suferă de halucinaţii, medicii pot prescrie doze mici de physostigmine, de droguri, care sa dovedit a fi destul de util in astfel de cazuri. În scopul de a trece peste această boală şi de a primi dreptul de tratament este extrem de important să se consulte un medic şi să urmeze instrucţiunile sale exact. Dupa obtinerea de prim ajutor în tratarea Anticholinergic Sindromul, trebuie să ţină legătura cu centrul de otravă locale, precum şi cu o toxicologist, pentru a afla tot ce trebuie sa stii despre interventii terapeutice, de asistenţă şi de utilizare a anumitor medicamente şi lor suplimentare asupra vietii tale.