Mezoteliom pleural malign

Mezoteliom pleural malign Informaţii generale

Diagnosticarea şi gestionarea maligne mezoteliom pleural este destul de o provocare, atât pentru pacienţi şi medici. De expunerea prelungită la diferite forme de fibre de azbest, este una dintre cele mai important factor de risc, care este cunoscut în ceea ce priveşte Europa de Vest şi America de Nord. Există, de asemenea, alte tipuri de fibre minerale, care au fost de asemenea asociată cu mezoteliom pleural maligne în unele tuffs vulcanic din Anatolia Centrală, Turcia. Mai mult decât atât, ea a fost deja luată în considerare existenţa unor alţi potenţiali factori, cum ar fi predispoziţie genetică, precum şi de prezenţa în Simian viruşi Cu toate acestea, ultimele descoperiri au facilitat înţelegerea maligne mezoteliom pleural. Prin urmare, o mare îmbunătăţiri au fost făcute, cum ar fi de diagnostic şi metode terapeutice.

Primele cazuri de această boală au fost raportate într-o comunitate de azbest miniere în Africa de Sud în 1960. Si, de atunci, datele au fost colectate de la răspândit în baze de date, cum ar fi Marea Britanie, Europa de Vest, Statele Unite şi aşa mai departe.

Boala este, în general, diagnosticată la oameni între cincizeci şi şaptezeci de ani, cu o incidenţă semnificativ mai mare la bărbaţi care au avut expunere la azbest. De exemplu, 2000 a 2500 de cazuri raportate anual în SUA sunt bărbaţi în vârstă de 75 sau de mai sus. Există, de asemenea, o creştere alarmantă a cazurilor în Europa, în cazul în care valoarea medie a numărului de decese de la 5000 a ridicat în 1998 la aproximativ 9000 anticipat pentru 2018, cu o incidenţă mai mare la bărbaţi în vârstă de şaizeci-şaptezeci.

Simptomele mezoteliom pleural malign

În cele mai multe cazuri în care simptomele de maligne mezoteliom pleural sunt ignorate de oameni, ca urmare a naturii lor generic. Explicaţia acestui fapt este că, la prima etapă a bolii poate duce la confuzii cu unele comune boli. Mai mult, aceasta a fost dovedita de cercetari recente care această boală pot dezvolta la un pacient care a fost expus la azbest, chiar şi după douăzeci la patruzeci de ani de azbest întâlni. În consecinţă, pacienţii care prezintă un anumit ignore cu privire la posibilitatea de a dezvolta această boală din cauza unui lucru care sa întâmplat cu ani în urmă.

Principalele simptome sunt:

În cazuri mai grave, un pacient care suferă de această boală pot dezvolta pneumothorax sau pulmonare eşec (cancer). Cu toate acestea, unii pacienţi pot fi asimptomatici.

De anvergură între maligne etape este de aproximativ un an de lungă, în funcţie de diferite aspecte, cum ar fi factori de prognostic. Ca boala evoluează, piept de durere şi de scurtime de respiraţia devine mai rău, de multe ori însoţite de transpiraţii nocturne şi de greutate astfel de probleme de anorexie. Când de piept de perete si imprejurimile structuri sunt invadat, durerea se intensifică şi se pot declanşa unele funcţionale, inclusiv anomalii cornist sindrom, dysphagia, diafragmatică paralizie, şi superior vena Cava sindrom. Cu toate acestea, moartea, rareori, apare ca rezultat al bolii metastatic, fiind cel mai adesea asociat cu o insuficienţă respiratorie, sau un alt tip de infecţie, împreună cu alte simptome constituţionale.

Tratamentul mezoteliom pleural malign

Nu există un consens în literatura de specialitate despre orientare în modul în care pacienţii cu mezoteliom pleural maligne ar trebui să fie gestionate. Cauza principală este lipsa de date de identificare necesare bunei tratament sau o combinaţie de tratamente care ar putea oferi o mai mare ameliorare a eficacităţii sale.

Cu toate acestea, mulţi oameni cred că chirurgicale radicale rezecţie este singura şansă de vindecare completa sau ameliorare semnificativă în şansele supravieţuitor; cea mai mare parte din pacienţii care nu sunt potrivite pentru acest tip de tratament ca urmare a stadiu avansat al bolii sau a comorbid medicale de boală. Mai mult decât atât, acest tip de intervenţie este asociat în general cu un numar destul de mare risc de mortalitate.

Un alt tip de tratament, care implică de radiaţii, de asemenea, nu a arătat clar supravieţuire beneficii, este necesar ca o prea mare-un domeniu, ţinând cont de faptul că întreaga pleură a fost în pericol. Centrul Comun de radioterapia în Boston a făcut un raport care a sugerat că, în vederea realizării paliativ, o minimă doză de patruzeci Gy a fost necesar. Este recomandat, de asemenea, o doză mai mare decât în post-extrapleural pneuctomy, ca în acest fel nu ar fi o scădere semnificativă a riscurilor de locale de recurenţă. Alte studii au arătat de asemenea că până la doze mai mici, aplicate la domenii a fost foarte eficient în unele cazuri. Prin urmare, radioterapia parea util doar în alinare a simptomelor, dar nu cu un impact real asupra supravieţuirii. O altă alternativă în tratamentul cancerului este de chimioterapie. Aproape fiecare agent a fost testat, dar rata medie de răspuns a fost în conformitate cu douăzeci la sută şi, prin urmare, nici un singur agent de chimioterapie a fost sugerat. În ciuda faptului că o mulţime de alte mai vechi şi mai noi agenţi au fost testate în combinaţie, în tratarea acestei boli cu deja existente de-a agenţilor rămâne inadecvată.

Pe de altă parte, abordări noi în tratarea maligne mezoteliom pleural presupunând combinate chemotherapeutic, biologice şi orientate terapii sunt acum în curs de dezvoltare. De exemplu, există o multitargeted antifolate, pemetrexed care inhibă unele dintre enzimele cu importanţă în folate metabolism. Cheia enzime pentru pemetrexed sunt thymidylate synthetase (TS), dihydrofolate reductazei (DHFR) şi glycinamide ribonucleotide formyltransferase (GARFT). O doza de 500mg / m² fiecare douăzeci şi una zi a arătat destul de promiţătoare activitate în mai multe forme de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancer colorectal, cancer al capului şi gâtului, şi aşa mai departe.
La pacienţi cu mezoteliom pleural maligne totusi, a existat un răspuns parţial în opt din douăzeci şi cinci de situaţii, un procent de aproximativ treizeci şi doi.

În concluzie în ciuda istorie lungă de încercări nereuşite în tratamentul acestei boli, de evoluţia recentă a adus un nou scurta de entuziasm pentru gestionarea ea într-un mod agresiv, în toate etapele.