Paracoccidioidomycosis

Paracoccidioidomycosis - Informaţii generale

Paracoccidioidomycosis este o boală cronică, care se caracterizează printr-un progresivă micoză sistemică. Ea afectează de obicei, oamenii din zonele subtropicale din America Centrală şi de Sud. Cel mai comun semn de această tulburare este apariţia şi dezvoltarea rapidă a unei infecţii pulmonare; în plus, rapoartele au arătat că, în cele mai multe cazuri, infecţia afectează pielea, membranele mucoase şi a ganglionilor limfatici. Agentul, care de regulă duce la apariţia de Paracoccidioidomycosis este un dimorphic ciuperca, izolate de la sol. În unele cazuri rare, animalele pot fi, de asemenea, afectate; pe de altă parte, de lilieci pot servi drept gazde intermediare pentru acest ciuperca. Odată ce ciuperca este în interiorul corpului uman, este în primul rând, afectează plămânii şi atunci ea se extinde la alte organe, cu ajutorul sistemului limfatic şi sistemul venos. Ciuperca poate, de asemenea, afecta intestinele. Bună parte în legătură cu această tulburare este faptul că nu se transmite de la o persoană la alta. Frecvenţa rata de această boală este mai mare în mediul rural părţi din Africa, Asia şi America; rapoartele au arătat că rata de frecvenţă este între 2 şi 4 cazuri, într-o 10000 de oameni. Cu toate acestea, în ultimii ani, aceasta boala pare să afecteze mai puţin şi mai puţin de oameni, ca urmare a măsurilor care au fost luate de către autorităţile din regiunile afectate. Paracoccidioidomycosis de obicei afectează adulţii, în majoritate bărbaţi (vânători şi agricultori), deoarece acestea sunt mai expuşi decât femeile. Cu toate acestea, în estrogen femeilor organism poate acţiona ca un inhibitor pentru acest ciuperca.

Paracoccidioidomycosis - Simptome

În cele mai multe cazuri, această boală nu prezintă nici semnificativ semne şi simptome şi progresează încet; cu toate acestea, atunci când aceasta afectează oameni tineri, este mult mai severă şi ea evoluează mai rapid. Cronic sub formă de Paracoccidioidomycosis, care de obicei afectează adulţii, se caracterizează prin faptul că primele semne si simptome apar mai mulţi ani de la sufferer de primul contact cu ciuperci. De infecţii pulmonare, care este prima complicaţie care apare, conduce la dezvoltarea de unul sau mai multe din următoarele simptome: dyspenia, tuse, febră, indispoziţie şi scădere în greutate. Alte probleme pulmonare, care pot apărea include bullae, fibroză pulmonară severă şi emphysematous modificări în final, care poate duce la pulmonară hipertensiune. În cazul în care mucoasa este afectată, de infecţie pulmonară poate duce la dysphonia, dysphagia şi granulomatoase de plăcuţe. Gingival implicare poate duce la pierderea dinţilor, în special în cazul celor suferinzi cu o stare de slăbiciune generală de sănătate. În plus faţă de aceste probleme, la pacienţii care pot, de asemenea, experienţă leziuni orale, asociate cu ulcere faringian, nazal ulcere, mandibular limfatici de extindere şi de col uterin limfatici extindere. Deoarece boala evoluează, de suferinzi pot prezenta leziuni cutanate, caracterizata prin aparitia de ulcere, acoperit cu o coajă papules, de plăcuţe, nodules şi verrucous leziuni. În unele cazuri rare, pacienţii au prezentat, de asemenea, leziuni ale adrenal glande, a sistemului nervos, ale măduvei spinării sau a oaselor lungi, cum ar fi humeri şi coaste. În caz de acută Paracoccidioidomycosis care afectează copiii, la pacienţii cu experienţă multiple leziuni ale pielii, scădere în greutate, indispoziţie, febră şi hepato-splenomegaly.

Paracoccidioidomycosis - Tratamentul

Dacă observaţi apariţia de una sau mai multe din semnele si simptomele prezentate mai sus, trebuie să consultaţi un medic cât mai curând posibil pentru a obţine un diagnostic sigur şi de a beneficia de cea mai bună modalitate de tratament. Cele mai comune de testare include un specimen de biopsie, ca acest tip de test poate dezvălui celule cu un numar destul de mare diametru. Cu toate acestea, atunci când boala afectează tineri, reacţiile sunt complet difuză şi diagnosticul nu poate fi stabilit cu certitudine. In afara de aceasta microbiologice examinare, medicul poate alege, de asemenea pentru a efectua o diagnostic serologic, în special în cazul acestor pacienţi situate în zonele endemice. Cele mai frecvente de test este de imunodifuzie, care oferă informaţii cu privire la prezenţa anticorpilor în organism. În plus, un test de fixare complementare oferă detalii suplimentare cu privire la răspunsul pacientului la apariţia şi dezvoltarea de Paracoccidioidomycosis. Pe de altă parte, o examinare a pielii sau a unui studiu LCR nu oferă informaţii fiabile. În cazul în care medicul consideră că este necesar, el poate, de asemenea, recomandăm posibil pacient pentru a efectua o radiografie toracică; în cazul în care boala se află într-o etapă târzie, medicul mai descoperi unele leziuni, din cauza apariţiei unor complicaţii interstiţială. Leziunile sunt de obicei situate în bazale şi porţiunea centrală a plămânilor, chiar dacă ele pot, de asemenea, afecta apices. În cazul în care sufferer nu primeşte nici un tratament pentru Paracoccidioidomycosis, el poate chiar o experienţă hipertrofie ventriculară dreapta. Primele măsuri care trebuie luate în cazul acelor persoane care sunt diagnosticaţi cu Paracoccidioidomycosis este de a asigura că aceştia primesc toate grija de care au nevoie de susţinere, în vederea îmbunătăţirii lor probleme psihologice şi pentru a vă asigura că le vor alege un stil de viaţă sănătos; acest fel, suferinzi vor accepta să îşi îmbunătăţească dieta şi de a primi restul, lucruri care va corecta lor anemie. După aceste măsuri sunt luate, medicul va începe, probabil, de administrare a droguri, antifungice agenţilor, cum ar fi triazoles, imidazoles şi sulfoamides. Triazoles, cum ar fi fluconazoles şi itraconazoles, cu toate acestea ar trebui să fie administrate în doze mari pentru a afişa pe orice efecte. Imidazole, pe de altă parte, este mult mai eficient, dar prezinta un mai mare de toxicitate şi poate determina modificări ale sex hormoni şi alte disfuncţii hepatice severe. Sulfonamides trebuie să fie administrat pentru o perioadă lungă de timp, de obicei între 3 şi 4 ani. În plus faţă de aceste substanţe, medicul poate alege, de asemenea de a administra pacientului amfotericină B, un medicament care se administrează intravenos si prezinta o mare temporar adverse. Cu toate acestea, cel mai important lucru, atunci când tratează oamenii care suferă de Paracoccidioidomycosis este modul în care acestea aleg să îşi schimbe stilul de viaţă. În cazul în care boala nu este tratată, în timp, aceasta poate duce la apariţia unor complicaţii severe, cum ar fi fibroză pulmonară sau sindrom Addison. Cei care sunt diagnosticaţi cu Paracoccidioidomycosis ar trebui să se recomandă să se consulte nu numai lor personale medic, dar un specialist , de asemenea, ele ar trebui să alegeţi pentru a vizita un dermatolog sau de o boală infecţioasă de specialitate, în special atunci când au de a urma un lung tratament cu medicamente care prezintă un înalt de toxicitate.