Afectiunile hipersecretorii patologice

Informatii generale despre afectiunile hipersecretorii patologice

Denumirea de “afectiuni hipersecretorii patologice” nu se refera la o conditie medicala specifica, ci la un intreg set de boli clinice care au un anumit aspect comun (prezenta unei hipersecretii de un anumit tip). In acest articol, vrem sa va prezentam caracteristicile principale, simptomele, precum si optiunile de tratament disponibile pentru doua afectiuni hipersecretorii patologice raspandite, care au o cauza patologica.

Una dintre cele mai raspandite afectiuni care intra in aceasta categorie este SZE (o abreviere de la sindromul Zollinger-Ellison). Aceasta conditie medicala este rar intalnita, si este caracterizata de prezenta unor tumori in duoden si/sau in pancreas. Unii pacienti pot prezenta ulcer la duoden si/sau la pancreas. Afectiunea acestor doua organe, care au functii secretorii, (de exemplu, pancreasul produce enzime care digera carbohidratii, proteinele si substantele adipoase; de asemenea, acesta mai produce si insulina, sau alti hormoni in organism) duce la prezenta (datorata producerii) gastrinei in exces (gastrina este un hormon secretat de organism). Acest fapt forteaza stomacul sa produca cantitati foarte mari de acid, acest fapt ducand la ulcer duodenal sau ulcer stomacal.

O alta afectiune hipersecretorie patologica raspandita este hiperhidroza. In organismul unui individ sanatos, cantitatea normala de secretie sudorala este controlata de inervatia simpatica a glandelor sudoripare apocrine. Este cunoscut faptul ca aceasta conditie medicala idiopatica afecteaza doar 1% din intreaga populatie a lumii. Principala caracteristica a acestei afectiuni este data de prezenta unor transpiratii (mult mai abundente decat ar avea nevoie corpul pentru a atinge o temperatura normala) incontrolabile, excesive (si, de cele mai multe ori, care apar spontan). Daca familia pacientului are antecedente medicale ce implica prezenta acestei boli, atunci pacientul va fi mult mai predispus in a dezvolta si el aceasta conditie medicala.

Simptomele afectiunilor hipersecretorii patologice

Diagnosticul unei afectiuni hipersecretorii patologice se refera la prezenta unei conditii medicale ce implica o hipersecretie de un anumit tip. Medicul va trebui sa ii furnizeze pacientului informatii legate de conditia sa medicala (medicul va informa pacientul despre boala exacta de care sufera acesta). Semnele si simptomele care pot sa fie declansate de prezenta acestei boli variaza, in functie de tipul de afectiune hipersecretorie patologica de care sufera pacientul.

De exemplu, cele mai intalnite simptome si semne clinice experimentate de pacientii care sufera de afectiunea hipersecretorie SZE (Sindromul Zollinger-Ellison) includ urmatoarele manifestari: senzatie de arsura epigastrica (senzatia este de obicei localizata in zona abdominala), greata, diaree, varsaturi, lipsa de energie, fatigabilitate, scadere ponderala, durere permanenta, sangerari, s.a.m.d. Diagnosticul acestei conditii medicale se stabileste in urma efectuarii unui test de sange, care ajuta la masurarea nivelelor de gastrina in sange. Alte examinari medicale (de cele mai multe ori endoscopii) se fac pentru ca medicul sa poata detecta o posibila prezenta a ulcerului. Pacientii care au fost diagnosticati cu hiperhidroza (un alt tip de afectiune hipersecretorie patologica) vor experimenta alte simptome asociate cu prezenta acestei conditii medicale. Principala caracteristica a acestei patologii este transpiratia abundenta, excesiva. Aceasta din urma poate afecta toate glandele sudoripare ale organismului (caz de hiperhidroza generalizata), sau doar anumite glande sudoripare (in acest caz, pacientul sufera de o forma locala a bolii; pacientul poate sa experimenteze transpiratie excesiva in regiunea inghinala, la axile, talpi, palme, etc). Majoritatea indivizilor care sufera de aceasta conditie medicala au o sensibilitate mai ridicata la stimulii ce pot duce la transpiratie; printre acesti stimuli, mentionam: nicotina, cofeina, executarea de exercitii fizice, durerea, anxietatea, etc.

Tratamentul afectiunilor hipersecretorii patologice

Cu toate ca principalele optiuni de tratament pentru aceste afectiuni hipersecretorii patologice depind de tipul bolii de care sufera pacientul, se stie faptul ca administrarea de produse medicale pe baza de oxid de magneziu este foarte eficienta in aceasta situatie. Din acest motiv, vrem sa va familiarizam in acest articol cu avantajele si dezavantajele incluse in tratamentul bazat pe aceste produse medicale. Oxidul de magneziu este un ingredient pentru medicamente, destul de raspandit, care are eficienta in tratarea a aproape tuturor afectiunilor hipersecretorii patologice. Este principalul ingredient a multor produse medicale pe baza de minerale si pe baza de electroliti , care se pot gasi sub diferite nume (inclusiv Mag-200, Mag-Cas, Mag-Ox, MagGel, Uro-Mag, etc.)

Magneziul este un mineral natural care este vital in sanatatea oamenilor, jucand un rol important pentru nervi si/sau muschi. Se cunoaste faptul ca un tratament cu aceste suplimente nutritive poate sa asigure reglarea nivelelor de magneziu in sange. Inainte de a incepe un tratament cu orice medicament pe baza de oxid de magneziu mentionat mai sus, ar trebui sa informati medicul dumneavoastra daca suferiti de orice alta conditie medicala (in afara de afectiunea hipersecretorie patologica), deoarece se stie faptul ca prezenta unor boli clinice (cum ar fi boala la rinichi) ar putea sa intervina in inceperea unui tratament cu aceste medicamente.

Studiile nu au aratat exact daca tratamentul cu suplimente de oxid de magneziu poate fi prescris unei femei insarcinate. Consultati medicul ginecolog pentru mai multe informatii despre acest subiect. In timpul tratamentului cu aceste medicamente, ar trebui sa folositi o metoda de contraceptie non-hormonala eficienta, pentru a evita o sarcina nedorita. Fiecare tableta si/sau capsula de oxid de magneziu ar trebui luata cu lichid. Daca folositi forma lichida a oxidului de magneziu, este necesar sa folositi un dispozitiv special de masurare (lingura gradata, cana gradata), pentru a fi siguri ca luati doza exacta de medicament prescrisa de catre medicul specialist. Daca nu aveti un asemenea dispozitiv, puteti achizitiona unul de la farmacie. Administrarea de medicamente pe baza de oxid de magneziu va interfera cu tratamentul bazat pe alte medicamente, cum ar fi: Tetraciclina (Acromicina V, Tetraciclina-Sumycin, si altele), Minociclina (Dynacin, Minocin, si altele), Doxiciclina (Monodox, Vibramicina, Doxy, si altele), Penicilamina (Cuprimine); Nitrofurantoin (Furadantin, Macrodantin, si altele), Enoxacin (Penetrex), Ciprofloxacin (Cipro) etc.