Pesta

Informatii generale despre pesta

Termenul de pesta are semnificatii diferite in functie de domeniul in care se foloseste. In medicina, acest termen se refera la o afectiune medicala cauzata de un microorganism, mai exact o bacterie, numita Yersinia pestis, care se transmite de la un rozator la altul (in special in cazul sobolanilor) prin puricii infectati. Alte specii de rozatoare includ cainii de preerie, veveritele si iepurii. Aceasta afectiune are trei forme de manifestare: forma bubonica (atunci cand sunt afectati nodulii limfatici), forma septicemica (atunci cand e infectat sangele) si forma pulmonara (atunci cand sunt afectati plamanii); toate aceste trei forme au grade ridicate de mortalitate. Aceasta infectie se transmite la om prin intermediul soarecilor din casa si ai puricilor infectati ai acestora. Pesta la oameni e o infectie bacteriana severa ce poate fi mortala, ea putand fi transmisa de la om la om, prin tuse. Daca un purice pisca un rozator infectat, acesta devine si el infectat cu bacteria care se transmite ulterior la om. Uneori, boala se poate transmite doar prin atingerea unui animal infectat, dar acesta este un caz rar.

Aceasta patologie medicala poate duce la aparitia unor pandemii masive in toata lumea. In Evul Mediu, o pandemie de acest gen a omorat populatii intregi. Acesta infectie teribila este rar intalnita in S.U.A, insa apare uneori in zone precum New Mexic, Utah, Nevada, California sau Arizona. Perioada de incubatie (din momentul infectarii pana la aparitia simptomelor) este de obicei de 5 pana la 15 zile, insa in cazul formei pulmonare, aceasta perioada poate fi mai mica (de cateva ore). Pe continentul european au fost raportate cazuri de ciuma numai dupa ce al Doilea Razboi Mondial s-a incheiat.

Simptomele pestei

Ciuma este raspandita in intreaga lume, afectand sute de indivizi pe fiecare continent, cu exceptia Europei. La fel ca orice infectie, ciuma prezinta si ea diferite semne si simptome care se manifesta la aproape toti pacientii. Semnele si simptomele difera in intensitate, mergand de la forme usoare la severe, in functie de tipul si stadiul bolii. Forma bubonica are semne si simptome a caror aparitie ia prin surprindere pacientul, manifestandu-se de regula dupa 3-7 zile de la expunerea la microorganism (Yersinia pestis). In acest caz, principalele simptome ale pestei sunt: frisoane, febra ridicata, migrene, indispozitie (senzatie de discomfort general), crize, transpiratie abundenta, si dureri musculare. Glanda limfatica se mareste si devine fina, dureroasa. Aceasta se numeste buba, umflatura, si apare de obicei pe gat, in zona inghinala sau in zona axilara.

Perioada de incubatie in cazul pestei pulmonare este de 2-5 zile de la expunerea la bacterie. In acest caz, simptomele sunt diferite si pot include: dispnee, tuse severa, stare de slabiciune, si sputa spumoasa sangvinolenta. Forma septicemica este cea mai periculoasa, deoarece cauzeaza moartea inca dinainte de a exista niste manifestari evidente ale bolii. In cazul pestei septicemice, semnele si simptomele sunt mult mai numeroase, si variaza in functie de stadiul bolii: greata si varsaturi, dureri abdominale si dureri in zona pelvica, diaree, presiune scazuta a sangelui, febra, dereglari de coagulare a sangelui, oboseala, ameteala si, in cele din urma, pierderea functiei principalelor organe, ducand la moartea pacientului.

Tratamentul pestei

Pesta este o afectiune medicala extrem de grava, care cere interventie medicala urgenta. Nu este greu de detectat, deoarece prezinta semne si simptome specifice, dar, din cauza faptului ca are o evolutie rapida, boala trebuie sa fie tratata de urgenta chiar dupa ce au aparut primele semne. Daca incepeti sa experimentati simptomele care indica existenta acestei boli in decursul unei saptamani in care ati fost intepati de un purice sau de o alta insecta, ati calatorit in zone din lume unde exista un grad ridicat de contaminare, ati fost expusi la animale moarte sau doar prezentei unor animale bolnave, ati avut contact direct cu un animal sau o persoana diagnosticata cu ciuma, atunci va recomandam sa cautati ingrijiri medicale, deoarece viata dumneavoastra este in pericol.

Testele care se fac pentru detectarea acestei boli sunt foarte simple, si includ: proba de tesut al nodulului limfatic, proba de sange si de sputa. Dupa stabilirea diagnosticului, pacientul trebuie spitalizat, iar doctorul va trece la aplicarea imediata a tratamentului adecvat pentru a salva viata pacientului. Daca nu e descoperita si tratata la timp, boala poate duce la moartea a 50% din oamenii infectati. Cu ajutorul tratamentului adecvat, riscul de moarte se reduce cu 10%. Persoana diagnosticata cu pesta are nevoie de aplicarea imediata a tratamentului, pentru a evita pe cat posibil moartea. Daca un pacient are pesta pulmonara, el va fi izolat de alti pacienti si supravegheat. De asemenea, oamenii care au intrat in contact cu pacientul vor fi si ei supravegheati cu strictete si vor primi un tratament preventiv cu medicamente. Ar trebui identificati si examinati toti indivizii care au intrat in contact cu persoana bolnava.

Izolarea fiecarui pacient este importanta in prevenirea raspandirii bolii, imperativa fiind si anuntarea Ministerului Sanatatii. Cele mai folosite medicamente pentru pesta sunt antibioticele puternice (Gentamicina si Streptomicina, cunoscute ca fiind cele mai eficiente in tratarea pestei). Medicamentele pot fi administrate pe cale intravenoasa (I.V.) sau pe cale intramusculara, timp de cel putin doua saptamani. In cazurile in care boala e la un stadiu avansat, pot fi folosite si tratamente alternative, cum ar fi administrarea pe cale intravenoasa de lichide, administrarea de oxigen si folosirea unui suport respiratoriu. Infectia poate fi prevenita prin evitarea locurilor in care se gasesc rozatoare, si a locurilor unde exista pandemie de pesta. Pentru persoanele care locuiesc in zone cu grad ridicat de risc in contactarea pestei sunt disponibile vaccinuri, cu toate ca eficacitatea lor e indoielnica.

Acest tip de infectie va continua sa existe probabil in toata lumea, deoarece incercarea de a elimina rozatoarele presupune costuri ridicate si actiuni ineficiente. Specialistii incearca sa reduca pericolul de infectie prin programe de informare a populatiei, prin controlul mediului si prin tratamente preventive cu medicamente. Aceasta ultima metoda se bazeaza pe administrarea pe cale intravenoasa de antibiotice, cum ar fi de exemplu diferite tipuri de sulfonamide, Vibramicina (Doxiciclina), Cloramfenicol (Cloromicetina), Ciprofloxacin (Cipro) sau Tetraciclina. Pacientul poate prezenta complicatii severe amenintatoare pentru viata, cum ar fi dificultati respiratorii severe, probleme de sangerare. Au fost raportate unele cazuri asimptomatice, in care s-a aplicat un tratament preventiv.