Pruritul

Informatii generale despre prurit

Aceasta prezentare medicala isi propune sa va puna la dispozitie informatiile pe care autorii le considera necesare despre cum sa va feriti de sau cum sa tratati aceasta conditie medicala. Pruritul, cunoscut, de regula, sub denumire de mancarime, este considerat a fi un simptom al altor tulburari de natura medicala, al unor boli sistemice sau al anumitor afectiuni cutanate. Deoarece este un simptom persistent si neplacut, acesta a fost remarcat chiar si de medicii din antichitate, cum ar fi Hippocrate. Mancarimea pielii este descrisa ca o senzatie neplacuta, insotita de grataj. Aceasta tulburare de natura medicala are la origini o afectiune interna sau cutanata. Astfel, pentru a trata acest simptom, medicii trebuie sa stabileasca in primul rand care este afectiunea subiacenta care a dus la aparitia acestuia. Cele mai des intalnite conditii medicale subiacente de acest tip sunt: muscaturile de insecta, urticaria, dermatita herpetiforma, miliaria (eruptie cauzata de caldura), scabia, lichen plan, pediculoza sau dermatita atopica si de contact.

Organismele sau substantele care sunt implicate in aparitia acestei conditii medicale sunt substanta P, proteazele, histaminele si prostaglandinele. In cazul in care, la aparitia acestui simptom, nu se identifica leziuni ale pielii, atunci trebuie luata in considerare posibilitatea ca afectiunea sa fie cauzata de boli sistemice, terapii medicamentoase sau de deshidratarea pielii (in special la pesoanele mai in varsta). Cateva dintre bolile sistemice care duc la aparitia acestui simptom sunt: uremia, bolile maligne hematologice, colestaza (intrahepatica, posthepatica, indusa medicamentos) si policitemia vera. Medicamentele care duc cel mai frecvent la aparitia pruritului sunt cocaina, barbituricele, morfina (Ms Contin, Duramorph sau Ruxanol) si salicilatele. Alte cauze mai speciale sunt ultimele luni de sarcina, diabetul, diferite forme de cancer intern, deficienta de fier sau hiper/hipotiroidismul. Pruritul este rareori determinat de factori psihologici.

Simptomele pruritului

Desi pruritul nu este considerat a fi o afectiune, ci, mai degraba, un simptom al unei afectiuni, in cele ce urmeaza vom incerca sa va prezentam o lista a semnelor asociate acestei manifestari. Totodata, trebuie sa precizam ca aceasta lista are un caracter orientativ; informatii detaliate si complete pot fi obtinute de la un medic specialist competent. Acest simptom afecteaza pacientii de ambele sexe si de orice varsta, indiferent de rasa sau etnie. Majoritatea semnelor si simptomelor provocate de prurit se intalnesc la aproape toti pacientii; dar se cunosc cazuri de simptomatologie singulara si distincta. Toate semnele si simptomele asociate acestei tulburari de natura medicala variaza in intensitate de la usoare la moderate si chiar la foarte grave. Dintre acestea, cele mai importante sunt pierderea in greutate, depresia, iritabilitatea si sensibilitatea exagerata, discomfort, stres si dificultati in a efectua activitati de rutina.

Ca urmare a mecanismelor nervoase speciale implicate, aceasta manifestare este perceputa, de regula, doar la suprafata pielii si permite localizarea exacta a acesteia. Principalul semn asociat pruritului este senzatia neplacuta si imperativa de grataj. Din cauza asemanarilor cu alte conditii medicale, pruritul trebuie diferentiat cu atentie de senzatiile de arsura, durere, atingere si gadilat, fiind la fel de nedefinit ca acestea. Aceasta senzatie specifica este subiectiva, desi, in anumite cazuri, poate fi insotita de aparitia unor cruste, uscarea excesiva a pielii, excoriatii, lichenificari cu ingrosare a pielii, hiperpigmentare, unghii lucioase. Mancarimea pielii poate provoca si piodermita. Senzatia poate dura sau poate disparea in cateva minute.

Tratamentul pruritului

Pruritul poate fi o manifestare neplacuta si poate afecta semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul adecvat urmat din timp va ameliora mancarimea pielii si starea generala a pacientului. Desi nu este o conditie medicala grava, este nevoie de un tratament eficient pentru remiterea simptomatologiei. De aceea este indicat sa consultati medicul dumneavoastra de familie de indata ce sesizati oricare dintre semnele si simptomele asociate acestei conditii medicale. Pe durata consultului, medicul va va intreba despre natura simptomelor, istoricul medical personal si al familiei, urmand apoi examinarea fizica cu scopul de a identifica cauzele subiacente. Leziunile de pe suprafata pielii, cum ar fi crapaturile, papulele, hiperpigmentarea, excoriatiile si lichenificarile pot reprezenta un impediment in procesul de identificare a cauzelor si pot fi rezultatul gratajului persistent. In cazul pruritului cu leziuni pe suprafata pielii, se recomanda efectuarea unei biopsii.

Alte investigatii clinice, cum ar fi hemoleucograma, evaluarea functiilor renale, hepatice si ale tiroidei au rolul de identificare a bolii sistemice sau a afectiunii subiacente. Dupa cum se vede, investigatiile clinice au un rol esential in cazul afectiunilor cutanate de acest tip, care implica atat de multe aspecte in procesul de diagnosticare. Dupa obtinerea rezultatelor acestor analize si in cazul in care aceste rezultate indica diagnosticul de prurit, medicul dumneavoastra va va recomanda tratamentul optim. De regula, agentii utilizati in tratamentul acestui simptom poarta numele de antipruritice, medicamente care reduc mancarimea pielii cauzata de insolatii, eczeme, varicela, infectii fungice, reactii alergice, urticarie, psoriazis sau dermatita de contact. Antipruriticele topice se gasesc sub forma de spray sau creme, disponibile in farmacii si fara reteta. Cele mai des utilizate clase de antipruritice sunt: anestezicele locale, antihistaminicele, lotiunea cu Calamina, anti-iritantele (mentol, camfor sau ulei de menta) si corticosteroizii. Medicul dumneavoastra de familie trebuie sa stabileasca in primul rand tratamentul afectiunii subiacente si apoi al leziunilor, daca este cazul. Utilizarea agentilor sistemici, topici si/sau fizici intra in tratamentul eficient al pielii. De asemenea, este foarte important ca baile sa fie facute cu apa calduta sau rece, cu utilizare redusa a sapunului.

Pacientii sunt sfatuiti sa foloseasca produse emoliente, de exemplu cele care contin vaselina sau alte substante pe baza de ulei. Hainele stramte si materialele iritante trebuie evitate cu desavarsire. Pentru tratarea acestei conditii clinice, farmacistul va va recomanda creme si lotiuni pe baza de mentol sau camfor, cu continut de 0,2 – 0,3% mentol, 0,5 – 3% phenol, corticosteroizi sau anumite tratamente medicamentoase bazate pe Pramoxine, EMLA (amestec eutectic de anestezice locale), Tronolane crema, spray Chloraseptic, Cepastat, Ulcerease. Anumite tipuri de medicamente trebuie evitate cu desavarsire, deoarece cresc sensibilitatea pielii: Difenhidramina topica (prescrisa sub forma de Nytol sau Benadryl) sau Doxepina (prescrisa sub forma de Zonalon si Sinequan). Produse medicamentoase cu efecte pozitive si frecvent utilizate sunt antihistaminicele, in special Hidroxizina (Vistaril sau Atarax). In situatia in care pruritul nu raspunde la agentii topici, se indica administrarea de agenti sistemici. Procedurile fizice care au efecte benefice sunt terapia cu UV (ultraviolete), fototerapia, acupunctura sau TENS (stimularea electrica transcutanata).